Aspecte tactice ale returului in jocul de tenis

Printre aspectele caracteristice returului de serviciu mentionăm:

• returul de serviciu se execută pe o minge bine pregatită de către adversar din toate punctele de vedere: fortă, plasament şi efect;
• serviciul adversarului îl situează pe jucătorul care execută returul în defensivă, chiar de la începutul acţiunii respective;
• returul trebuie executat cu mare precizie, chiar dacă calităţile serviciului creează condiţii dificile;
• primitorului i se micşorează timpul de pregătire şi de execuţie, mai ales pe terenurile hard, având în vedere viteza mare a mingii de serviciu

Iată unele recomandări tactice cu privire la returul de serviciu:

• de obicei, jucătorii începători şi cei mediocri încearcă pe aproape toate retururile mingi decisive, castigătoare; din acest motiv atragem atenţia că returul trebuie sa dea posibilitatea primitorului să intre în joc şi să treacă în ofensivă; nu este de negat faptul că există situaţii în care un retur castigător este bine venit;
• plecarea mingii din racheta servantului trebuie sesizată cât mai repede posibil;
• executantul trebuie să aibă un plan dinainte stabilit (unde va trimite mingea, daca va ataca sau nu, etc.) plan pe care-l va adapta la situaţia nou creată;
• în alegerea locului din care va fi primit serviciul, se va ţine cont de faptul că aproximativ 80% din servicii sunt trimise spre lovitura de rever, precum si de unele preferinţe individuale;
• odată ce mingea a fost returnată, jucătorul îşi începe deplasarea spre centrul liniei de fund sau, dacă execuţia sa a fost de bună calitate, va ataca la fileu;
• se ocupă o poziţie de aşteptare mai avansată în următoarele situaţii (fig. 79, cea de pe pagina următoare, C şi D): dacă jucătorul posedă un retur bun, dacă adversarul serveşte slab, dacă serviciul are efect şi dacă servantul mai are la dispoziţie doar al doilea serviciu;
• dacă adversarul a avansat mult spre fileu se recomandă ca returul să fie trimis scurt, la picioarele adversarului, de preferat în diagonală; sunt contraindicate retururile înalte pentru a evita voleul adversarului şi în special cele trimise înalt în diagonală. În cazul în care serviciul a surprins prin tăria sa, se recomandă returul în lungul liniei, avându-se grijă în acelaşi timp să se acopere partea opusă a propriului teren.

Dacă returul este executat cu un lob, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

• lobul la retur nu trebuie să devină o obisnuinţă, ci să fie o surpriză;
• el va fi trimis pe partea stângă a adversarului;
• necesită o înălţime corespunzătoare, o mascare a intenţiei şi de preferat executat folosind procedeul liftat;
• în caz de reusită, returul lob va fi urmat la fileu;

Urmărind acţiunile din figura 79 (cea de alături) sesizăm ca A sau C trimite returul în zonele 1 şi 3 (lift scurt) sau în zona 4 (dreapta în lung de linie sau lob); returul în zona 2 este greu de executat pentru că mingea vine cu mare viteză, ceea ce face dificilă amortizarea, iar în zona 5 este contraindicat, deoarece traiectoria este înaltă şi se intersectează cu direcţia pe care atacă adversarul; returul în zona 1 se pretează la atacul la fileu; din poziţiile B şi D returul se trimite în zonele 1, 2 şi 5, evitându-se zonele 3 şi 4 (în funcţie de situaţie).

Un bun retur trebuie sa aiba urmatoarele obiective:

• să obligi adversarul să rămână pe spatele terenului;
• să inverseze raportul de forţe pe plan psihologic şi tehnico-tactic, obligându-l pe adversar să cedeze zona fileului sau să execute un demi-voleu prin care acesta va ridica mingea şi va permite primitorului să finalizeze prin voleu sau să paseze pe partea de teren ramasă descoperită.

În cazul în care se atacă pe retur, trebuie să se tină seama de teoria unghiurilor, cel mai bun atac fiind cel trimis pe bisectoarea unghiului (atacul în lungul liniei). Trebuie avut grijă să nu se vină din primul moment „lipit” de fileu, pentru a nu fi surprins cu un lob bine executat de către adversar.

Din această prezentare reiese gradul ridicat de dificultate al returului, mai ales, în situaţia în care serviciul adversarului este foarte bun. Dar, după cum serviciul singur poate hotărâ singur soarta unui meci, tot aşa returul, dacă este bine executat, devine o armă principală în lupta pentru obţinerea victoriei. Un bun retur poate inversa raportul de forţe, mai ales pe plan psihologic.

În faţa unui jucător de tenis cu un foarte bun retur, servantul este nevoit să-şi pregătească şi să-şi execute mult mai bine serviciul decât în afara unuia cu un retur slab. În acelaşi timp, nici atacul la fileu pe serviciu nu se mai face cu aceeaşi siguranţă, apărând o „reţinere” justificată de numărul de retururi reuşite. Sunt jucători a caror forţa de joc creşte considerabil datorită eficienţei returului de serviciu.