Ai intrebari sau doresti sa ne contactezi? Informatii de contact: 0730.513.134

office@cursuri-tenis.eu

10 September 2014
 September 10, 2014

Importanța serviciului a crescut și crește în continuu datorită schimbării radicale a concepției de joc. În cărțile de tenis mai vechi, el era considerat ca fiind “lovitura care pune mingea în joc”, deoarece la atât se rezuma aportul lui în jocul de tenis. În ceea ce privește serviciul, jucătorii erau orientați în două direcții: una spre găsirea unor efecte care să deruteze adversarii și cealaltă spre mărirea forței serviciului, în speranța că vor putea realiza puncte directe. În ziua de azi, când tehnica, tactica și metodica au evoluat atât de mult, când se joacă pe suprafețe care nu permit rămânerea jucătorului pe fundul terenului și când se încearcă totul pentru a se câștiga o poziție avansată la fileu, vechiul rol al serviciului a fost depășit, azi fiind inclus în categoria loviturilor de bază ale jocului de tenis.

Precizez că în special pentru începători, serviciile eficiente nu sunt numai acelea puternice, ci și acelea care sunt trimise în zona cea mai indicată sau cărora li s-a imprimat un efect bun. Facem această mențiune deoarece cunoaștem optica începătorului care consideră că “a da tare” este echivalent cu “a servi bine”. Începătorul care nu posedă încă la perfecție dinamica mișcării și sincronizarea acțiunilor trebuie să treacă neapărat prin etapa “serviciului de siguranță”. În această etapă, pe primul plan, se va urmări precizia execuției, și numai după ce s-a atins un nivel satisfăcător se va putea trece la pregătirea unui serviciu puternic. “Nu este niciun dubiu că serviciul a devenit cea mai importantă lovitură din meci” declară Jim Edgar, președintele TennisCoach UK si antrenor de elită al profesioniștilor.

Serviciul, ca element tehnic al jocului de tenis, poate fi executat prin trei procedee si anume: procedeul tăiat, liftat sau plat. Pentru o execuție corectă, trebuie respectate niște elemente specifice pe care serviciul le posedă.

Poziția picioarelor față de linia de fund a terenului:

  • piciorul stâng este fixat în spatele liniei de fund, formând cu acesta un unghi de 45 de grade;
  • piciorul drept este așezat în spatele celui stâng, paralel cu linia de fund;
  • distanța dintre picioare este cel puțin lățimea umerilor;
  • greutatea corpului este repartizată în mod egal pe ambele picioare.

 

Pozitia bratelor:

  • mâna dreaptă ține racheta cu degetele relaxate;
  • mâna stângă ține o minge și susține gâtul rachetei

 

 

1.1 Partea pregătitoare

 

Acțiunea brațelor

  1. Acțiunea brațului care lansează mingea (brațul stâng):
  • brațul stâng coboară la început până la nivelul șoldului sau al coapsei, după care își începe mișcarea de ridicare pe o linie dreaptă ascendentă, cotul intrând imediat în extensie;
  • lansează mingea în momentul în care este complet întins. Lansarea se face în ultima parte a mișcării ascendente a brațului, deci cât mai târziu. Punctul maxim al înălțării mingii se află la 55-60 cm deasupra degetelor pe care le-a părăsit.

 

  1. Acțiunea bratului cu racheta (brațul drept):

Frecvent prentru retragerea rachetei pot fi folosite două variante:

  • retragerea pendulară (lungă), în care racheta coboară cu vârful îndreptat în jos și trece în drumul său spre înapoi pe lângă genunchiul drept; este tipul de retragere cel mai recomandat;
  • a doua variantă este cea semicirculară (scurtă), în care vârful rachetei este dus spre dreapta și în sus cu depărtarea încă din acest moment a cotului drept de trunchi.

 

Acțiunea picioarelor și transferul greutății corpului

  • în momentul în care mingea începe să fie bătuta de sol, greutatea corpului trece pe piciorul stâng; acest prim transfer al greutății corpului se face deci înainte ca brațul cu racheta să-și înceapă retragerea;
  • în momentul în care începe retragerea rachetei și pe tot parcursul acesteia, greutatea corpului trece pe piciorul din spate (drept).

 

Acțiunea trunchiului

  • în partea pregătitoare a serviciului, trunchiul se răsucește de la stânga la dreapta, trecând în extensie (energie elastică), iar bazinul este împins înainte.

 

Poziția finală

  • cotul drept este ridicat la nivelul umărului;
  • vârful rachetei atinge înălțimea maximă din timpul retragerii;
  • brațul stâng, cu cotul în extensie, se află orientat în sus;
  • privirea este fixată pe minge, care părăsește mâna stânga și își continuă urcarea;
  • genunchii sunt ușor îndoiți;
  • greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept;
  • trunchiul este răsucit spre dreapta și în extensie iar bazinul este împins înainte.

 

 

1.2 Lovitura propriu-zisă

 

Acțiunea brațelor

  • brațul stâng, după ce lansează mingea, coboară îndoindu-se din cot până când formează cu antebrațul un unghi de 90 de grade; în acest moment ajunge la nivelul șoldului stâng, retragerea lui ajutând la flexia anterioară a trunchiului; această acțiune este denumită de unii specialiști “blocarea trunchiului”;
  • în ceea ce privește acțiunea brațului cu racheta, din poziția finală a retragerii, racheta este coborâtă (prin îndoirea cotului) în așa fel ca “aproape” să atingă spatele jucătorului, după care brațul drept și racheta descriu o mișcare ascendentă și oblică înainte pentru a lovi mingea.

 

Executarea loviturii prin procedeul ales:

  • pentru executarea procedeului tăiat, în momentul impactului mingea este lovită de la stânga la dreapta și puțin în sus;
  • pentru executarea procedeului liftat mingea este lovită sub planul paralel cu solul care o împarte în două jumătăți egale, tot de la stânga spre dreapta, dar mai pronunțat de jos în sus;
  • pentru executarea procedeului plat mingea este lovită “în plin”, planul rachetei fiind perpendicular cu direcția de zbor a mingii.

 

Acțiunea picioarelor și transferul greutății corpului

  • piciorul stâng în momentul impactului este complet întins, fiind în contact cu solul numai cu vârful degetelor;
  • piciorul drept, puțin depărtat de cel stang, se află aproape pe aceeași linie cu acesta; în momentul impactului, piciorul drept părăsește solul pentru a permite lovirea mingii într-un punct situat cât mai sus pe traiectorie;
  • greutatea corpului trece în totalitate pe piciorul stâng.

 

Acțiunea trunchiului

  • trunchiul se răsucește de la dreapta la stânga.

 

Viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie

  • în timpul lovirii propriu-zise viteza rachetei este accelerată, atingând în momentul impactului valoarea maximă posibilă.

 

Poziția finală

  • brațul drept, trunchiul și piciorul stâng sunt complet întinse pentru a permite lovirea mingii într-un punct situat cât mai sus pe traiectorie;
  • brațul stâng este îndoit la 90 de grade, până în dreptul abdomenului;
  • piciorul drept este desprins de sol.

 

 

1.3 Finalul mișcării

 

Acțiunea brațelor

  • brațul stâng îndoit din cot, se află în poziție transversală pe abdomen;
  • brațul drept cu racheta execută o înclinare cubitală a mâinii, ceea ce ajută la acoperirea rapidă a mingii cu planul de lovire al rachetei;
  • racheta își continuă drumul de sus în jos spre înainte, terminând mișcarea în partea stângă a corpului.

 

Acțiunea picioarelor și transferul greutății corpului

  • piciorul stâng rămâne în contact cu solul în spatele liniei de fund;
  • piciorul drept pășește în teren;
  • greutatea corpului trece complet pe piciorul drept.

 

Acțiunea trunchiului

  • trunchiul se înclină spre înainte, contribuind împreună cu piciorul drept la plecarea rapidă spre fileu, în urmărirea mingii servite.

 

Poziția finală

  • piciorul stâng, cu genunchiul ușor îndoit, este așezat în spatele liniei de fund (în contact cu solul);
  • piciorul drept, care suportă greutatea corpului, se află în teren, pe direcția de avansare, cu genunchiul în flexie pronunțată;
  • trunchiul este aplecat înainte pe direcția de deplasare;
  • brațul stâng, cu cotul îndoit, se află în poziție transversală față de abdomen;
  • brațul drept este în fața piciorului stâng;
  • racheta este coborâtă în partea stângă a corpului cu vârful îndreptat în jos;
  • în funcție de strategia tactică, jucătorul poate avansa la fileu sau poate rămâne pe spatele terenului.

 

Acestea fiind spuse, menționez că serviciul joacă un rol vital în desfășurarea și câștigarea unui meci. Fiecare jucător are la dispoziție o serie de variante de a-și forma un serviciu puternic și incomod pentru adversari. Zi de zi, la fiecare antrenament de tenis trebuie lucrat și trebuie văzut ce poate fi îmbunătățit pentru o mai mare eficiență în executarea acestei lovituri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.